Mausoleele din Vrancea si patrimoniul UNESCO

Mausoleul Marasesti

Direcția Județeană pentru Cultură Vrancea a prezentat, la Colegiul Prefectural din data de 25 august 2015, o analiză legată de șansa mausoleelor din Vrancea de a intra în patrimoniul UNESCO. Prezentarea sinteză a fost intitulată: ”Valorificarea patrimoniului cultural memorial al judeţului Vrancea. Promovarea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO a Mausoleelor Eroilor (1916-1919) de la Mărăşeşti, Mărăşti, Soveja şi Focşani”. Vă invităm să lecturați concluziile acestei analize!

Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) a adoptat, începând cu anul 1972, un plan de protejare a bunurilor culturale şi naturale din lume, incluzând până în prezent în Patrimoniul Mondial 981 de bunuri şi locuri din 160 de ţări.

Din acest Patrimoniu Comun al Umanităţii fac parte şi rezervaţii şi monumente de arhitectură din România, precum: Delta Dunării, satele cu biserici fortificate din Transilvania, Mănăstirea Horezu – ctitorie brâncovenească – bisericile din nordul Moldovei, cetăţile dacice de la Orăştie, bisericile maramureşene din lemn şi centrul istoric al oraşului Sighişoara.

Singurul monument memorial-funerar din România propus pentru includere în Lista Patrimoniului Mondial este Ansamblul monumental „Calea Eroilor” de la Târgu-Jiu – Masa Tăcerii, Poarta Sărutului, Coloana Infinitului proiectat şi construit de Constantin Brâncuşi între anii 1937-1938. Ministerul Culturii a retras, anul acesta, candidatura ansamblului, după ce Comitetul Patrimoniului Mondial UNESCO anunțase că nu va neinclude această capodoperă a sculpturii moderne în Patrimoniul Universal. Ansamblul de la Târgu-Jiu este închinat, ca şi cele patru mausolee vrâncene, eroilor căzuţi în timpul Primului Război Mondial şi a fost inaugurat în octombrie 1938, imediat după inaugurarea Mausoleului de la Mărăşeşti.


Din punctul nostru de vedere, mausoleele ridicate în Vrancea în cinstea jertfirii eroilor neamului corespund criteriilor pentru a fi incluse pe lista Patrimoniului Comun al Umanităţii. Considerentele noastre sunt expuse mai jos:

Mausoleul Eroilor de la Mărăşeşti (Monument Istoric Cod LMI: VN-IV-m-A-06631) este printre cele mai importante monumente memorial-funerare din Europa, unicat atât prin valoarea sa arhitecturală, cât şi ca proporţii.  A fost ridicat pe locul în care, în vara anului 1917, s-a desfăşurat cea mai importantă operaţiune militară defensivă a Armatei Române în timpul Primului Război Mondial.

Mausoleul Eroilor de la Mărăşeşti a fost inaugurat în septembrie 1938, în prezența MS Regele Carol II şi a fost realizat după planurile arhitecţilor George Cristinel şi Constantin Pomponiu, fiind decorat cu basoreliefe semnate Cornel Medrea şi Ion Jalea. Cupola este pictută de Eduard Săulescu. Este o construcţie piramidală de 22 de metri înălţime, încadrat de mai multe terase dispuse simetric pe o lungime de 60 metri, dominat de o cruce de peste 3 metri înălţime, sprijinită pe un soclu încadrat de patru vulturi. Somptuosul monument, adăpostește rămăşiţele a peste 5.000 de ostaşi ai Armatei Române.

Mausoleul Eroilor de la Mărăşti (Monument Istoric cod LMI: VN-IV-m-A-06632) a fost ridicat pe ”Câmpul Istoric Mărăşti” din comuna Răcoasa. Construcţia acestuia a început în anul 1928, la iniţiativa Societăţii „Mărăşti“, după planurile arhitectului Pandele Şerbănescu şi a fost decorat cu sculpturile lui Aurel Bordenache. Piatra de temelie a fost asezată de către MS Regina Maria și de MS Regele Mihai.

Mausoleul are două etaje subterane. La primul etaj subteran este amenajat un muzeu de arme iar la cel de-al doilea etaj se află criptele în care sunt depuse osemintele a peste 5.000 de ostaşi români, ruşi şi germani, participanţi la Primul Război Mondial, dar și sarcofagul Mareșaului Averescu, comandantul Armatei a II-a Române și a celorlalți comandați din cadrul acestei armate.

Mausoleul Eroilor din Soveja (Monument Istoric cod LMI: VN-IV-m-A-06619) a fost ridicat în satul Dragosloveni din comuna Soveja, şi este închinat memoriei eroilor români, ruşi, germani, austrieci şi unguri căzuţi în timpul Primului Război Mondial în bătăliile din vara anului 1917. Inaugurat în anul 1929, edificiul a fost construit între anii 1923-1928, la iniţiativa Societăţii Văduvele de Război, cu sprijinul Societăţii „Cultul Eroilor“ și a comunității locale.

Mausoleul are înfăţişarea unei cetăţi de piatră, cu planul în formă de cruce şi acoperişul conceput ca o cupolă. Terenul ridicat cu mult peste cota de nivel a şoselei de acces, amplifică caracteristicile arhitecturale şi pune în valoare monumentul istoric. Construcţia Mausoleului de la Soveja a început în acelaşi timp cu a celui de la Mărăşeşti, după proiectul unui arhitect italian, dar cel care a condus lucrările şi a dat viaţă acestui proiect a fost arhitectul George Cristinel, cel care a ridicat şi mausoleul de la Mărăşeşti.

Mausoleul Eroilor de la Focşani (Monument Istoric cod LMI: VN-IV-m-B-06592) a fost ridicat, începând cu anul 1927, la iniţiativa generalului Toma Lişcu şi a Societăţii “Mormintele Eroilor Căzuţi în Războiu”. Realizat după proiectul arhitectului State Baloşin, inspirat din arta bizantină, lucrările la Mausoleul– Osuar al Eroilor din Garnizoana Focşani au fost finalizate în anul 1931.

În prezent, Mausoleele Eroilor de la Mărăşeşti, Mărăşti, Soveja şi Focşani se află într-o excelentă stare de conservare fiind restaurare şi consolidare în cadrul Proiectului „Drumul de glorie al Armatei Române în Primul Război Mondial” implementat de Consiliul Județean Vrancea. De altfel acest proiect le-a redat măreţia de odinioară.

Vizitati Drumul de Glorie al Armatie Romane in Primul Razboi Mondial


Comitetul Patrimoniului Mondial UNESCO propune înscrierea bunului evaluat pe Lista patrimoniului Mondial în baza a zece criterii de selecţie. În urma evaluării, candidatura trebuie să îndeplinească cel puţin unul din cele zece criterii. Iată criteriile:

  1. să reprezinte o capodoperă a creativităţii umane;
  2. să etaleze o interdependenţă semnificativă a valorilor umane, dintr-o anumită perioadă de timp sau dintr-o anumită regiune culturală a lumii, cu privire la evoluţiile în domeniul arhitecturii sau tehnologie, artei monumentale, urbanismului sau arhitecturii peisagistice;
  3. să poarte o mărturie unică sau cel puţin excepţională a unei tradiţii culturale sau a unei civilizaţii, prezentă sau trecută;
  4. să fie un tip excepţional de clădire, ansamblu arhitectural sau tehnologic, ori un peisaj care ilustrează o etapă semnificativă din istoria omenirii;
  5. să fie un tip excepţional de aşezare umană tradiţională, reprezentativă unei culturi sau interacţiunii umane cu mediul, în special atunci când acesta din urmă a devenit vulnerabil sub impactul schimbărilor ireversibile;
  6. să fie asociat în mod direct sau în mod concret cu evenimente sau tradiţii vii, cu idei sau convingeri, cu opere artistice şi literare de semnificaţie universală excepţională;
  7. să cuprindă fenomene naturale extraordinare sau zone de o frumuseţe naturală excepţională şi cu importanţă estetică;
  8. să exemplifice remarcabil etape majore ale istoriei pământului, care să includă urme de viaţă, procese geologice active în dezvoltarea de formelor de relief sau caracteristici geomorfologice ori fizico-geografice semnificative;
  9. să exemplifice remarcabil procese ecologice şi biologice active din evoluţia şi dezvoltarea ecosistemelor terestre şi acvatice, precum şi a comunităţilor de plante şi animale;
  10. să cuprindă cele mai importante și semnificative habitate naturale pentru conservarea in-situ a diversităţii biologice, inclusiv a celor care conţin specii pe cale de dispariţie, cu o valoare universala excepţională din punct de vedere al ştiinţei sau conservării.

Direcția Județeană pentru Cultură Vrancea consideră că mausoleele eroilor neamului de la Mărășești, Mărăști, Soveja și Focșani îndeplinesc criteriile 2,3 și 4 și de aceea propunerea noastră este aceea de demarare a demersurilor pentru clasarea în patrimoniul UNESCO.

Înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO a mausoleelor eroilor neamului presupune parcurgerea unei proceduri complexe care va implica, într-o primă fază, autorităţile judeţene şi cele centrale. Astfel, sunt necesare următoarele:

  • Hotărârea Consiliului Judeţean Vrancea de aprobare a oportunităţii iniţierii procedurilor de înscriere în Lista patrimoniului Mondial UNESCO a mausoleelor vrâncene;
  • Fişele analitice de inventariere a monumentelor şi ansamblurilor istorice (FAI-M) și studiile istorice, întocmite de către experți atestați de către Ministerul Culturii potrivit Normelor metodologice de clasare şi inventariere a monumentelor istorice, aprobate prin Ordinul Ministrului Culturii nr. 2.260 din 18 aprilie 2008;
  • Decizia Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice prin care propune ca mausoleele eroilor să fie incluse în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO;

Ulterior, Statul Român, va solicita, conform procedurii UNESCO, înscrierea mausoleelor eroilor  în Lista Tentativă/Indicativă a României pentru Patrimoniul Mondial UNESCO, etapă obligatorie în procesul de evaluare a candidaturii pentru includerea în Lista Patrimoniului Mondial.

Evaluarea candidaturii mausoleelor eroilor  pentru includerea în Lista Patrimoniului Mondial se face în baza unui dosar de admitere, întocmit conform Ghidului operaţional pentru implementarea Convenţiei Patrimoniului Mondial, transmis celor trei mecanisme consultative ale UNESCO: Centrul Internaţional pentru Studierea Conservării şi Restaurării Bunurilor Culturale (ICCROM), Comitetul Internaţional al Monumentelor şi Siturilor (ICOMOS) şi Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii (IUCN).

În funcţie de recomandările acestor trei organizaţii, precum şi în baza unui raport de evaluare în teren realizată de către un specialist desemnat de UNESCO, Comitetul Patrimoniului Mondial UNESCO va aproba înscrierea mausoleelor eroilor în Lista Patrimoniului Mondial.

Așadar, primul pas este adoptarea unei hotărâri a Consiliului Județean Vrancea prin care proprietarul mausoleelor este de acord cu clasarea în patrimoniul UNESCO și transmiterea hotărârii Consiliului Județean Vrancea, împreună cu o scrisoare de intenție comună – Consiliu Județean și Instituția Prefectului – către Ministerul Culturii, recte Direcția Județeană pentru Cultură Vrancea, în vederea demarării procedurilor de înscrierea pe Lista Tentativă/Indicativă UNESCO a candidaturii României cu mausoleele eroilor neamului de la Mărășești, Mărăști, Soveja și Focșani.

Advertisements

Inchinare-concert sustinut de pianistul Stefan Doniga

Sambata – 8 august 2015 – a avut loc la Mausolul Soveja un recital de pian si violoncel oferit de pianistul Stefan Donica si violoncenistul Violeta Tuță-Popescu. Concertul, organizat de Direcția Județeană pentru Cultură Vrancea în colaborare cu Primăria Soveja și Muzeul Vrancei s-a intitulat ”Închinare”.

concert pian-soveja

Programul a fost următorul:

  • G. Caccini – Ave Maria;
  • J.S.Bach – Preludiu în si bemol minor;
  • P.I.Ceaikovski – Aria lui Lenski din Opera „Evgheni Oneghin”;
  • L. Van Beethoven – „Largo e mesto” din Sonata op.10 nr. 3;
  • G. Fr. Haendel – Largo;
  • R. Georgescu – Toccata; S. Rachmaninov – Vocaliza;
  • L. Van Beethoven – Marcia funebre sulla morte d’un eroe din Sonata op. 26;
  • Fr. Schubert – Ave Maria.

Mai jos sunt gandurile pianistului Stefan Doniga despre acest eveniment. Directia Judeteana pentru Cultura Vrancea ii multumeste pentru ca a acceptat invitatia de a-i onora pe eroii de la Mausoleul Soveja prin acest recital de exceptie:
”Momentul acesta nu e o dovadă de recunoştinţă. Fiind dedicat unui sacrificiu uriaş, de necuprins pentru mintea noastră, cei de azi, ar fi prea simplu. Recunoştinţa adevărată se poartă adânc şi răsare rar la suprafaţă – niciodată public – ca o stare gravă, profund personală, căci înseamnă o re-cunoaştere intimă a faptului că ne datorăm în totalitate cuiva sau a ceva, dincolo de puterea noastră de a mai schimba lucrurile. Ea poate fi cel mult atinsă, evocată, trezită. Momentul acesta are, aşadar, acest scop, pentru că muzica e între puţinele căi prin care se pot atinge, evoca şi trezi locuri şi lucruri adânci din sufletul nostru. Locuri în care ajungem rar – doar atunci când ne încumetăm să trecem dincolo de confortul obişnuit – pentru că acolo ne poartă numai solemnitatea, gravitatea, meditaţia profundă. De aceea muzica de azi e una meditativă, solemnă, gravă. Nu este un recital ci un drum către adâncul fiecăruia şi înapoi. Nu cere aplauze ci cugetare. Ea desface o punte ce porneşte şi se închide în rugăciune: Ave Maria, şi care îl poartă pe cel ce o urmează, de la meditaţie la melancolie, zbucium, disperare, luptă aprigă, tristeţe, împăcare. Stări care ne pot aduce puţin mai aproape de înţelegerea acelui sacrificiul uriaş pe care necunoscuţi nenumăraţi l-au făcut, conştient sau arbitrar, de cele mai multe ori absurd, pentru ca noi sa fim azi aşa cum suntem. Momentul acesta nu e o dovadă de recunoştinţă. O dovadă de recunoştinţă ar fi aceea de a face, fiecare pentru el, efortul de a înţelege şi de a preţui darul suprem făcut peste timp de milioane de necunoscuţi pe oasele cărora călcăm oriunde punem pasul pe pământul ăsta. Momentul acesta e doar o umilă închinare lor” – Ştefan Doniga.

PS Nu in ultimul rand dorim sa multumim si doamnei Elena Tutui, consiliera primarului comunei Soveja, pentru implicarea sa in organizarea acestui eveniment care, din punct de vedere logistitc, a inseamnat enorm!

Vă invităm să urmăriți reportajul Atlas TV despre acest eveniment de excepție!

Mai jos este și un vizual proiectat în timpul evenimentului: